Arhitectura românească interbelică. „Deşi aveam o mare înclinaţie şi chiar uşurinţă spre desen şi pasiune pentru ornamente şi decor, totuşi am devenit mai târziu adeptul arhitecturii simple, fără belşug de ornamente, care prin justeţea proporţiilor şi armonia plasticii trebuie să dea ochilor şi raţiunii cea mai deplină satisfacţie." -arh. Arhitectura Interbelica in Bucuresti. 2,456 likes · 13 talking about this. Argument Acad. Răzvan Theodorescu Obișnuiesc să spun și să scriu că nicio capitală a Europei răsăritene nu are aerul Arhitectura modernă a fost afirmată de lucrările multor arhitecți, împrumutând idei arhitecturii neoromânești. În acest context, se schimbă atitudinea față de sursele tradiționale de inspirație, se trece prin diferite faze: de la arheologia decorativă spre semnificațiile profunde ale arhitecturii populare. În contextul actual al unui habitat „poluat" de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat) cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza punctuală a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenului Imagini de la vernisajul expozitiei "Arhitectura Interbelica in Bucuresti", din data de 3 dec 2014, in sala Theodor Pallady, din cadrul Academiei Romane Bucu Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea", semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg și cuprinde panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est - europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu rC1BaP.

arhitectura interbelica in bucuresti